Me&me

-Daca am fi sa pastram toate amintirile fiecarei secunde traite atunci creierul nostru nu ar mai putea fi sanatos si ar muri

- Wa... ma doare capul.. nu are logica ce spui.. eu tin minte.. Tin minte cand a murit sora ta.. Purtai o rochie neagra.. simpla.. cu un trandafir rosu pe o bretea. Iar sora ta era mireasa.. Avea un clopotel argintiu la gat.

Am privit-o socata,inchizandu-mi ochii,lasandu-mi apoi capul aplecat
-Da...eu nu sunt ca tine,multi nu sunt ca tine...

- Dar sora ta.. sora ta zambea cand a plecat.. era fericita.. ti-a atins fata.

Mi-am deschis privirea privind-o atent in ochi apropiindu-ma de ea,vrand sa spun ceva dar parca nu mai aveam glas

Am intins capul spre ea.
- Esti bine? Sora ta ar fi vrut sa sti ca e fericita.. si sa nu plangi..

Chiar daca mi-a spus acele cuvinte nu m-am putut abtine,am cazut la pieptul ei plangand

Am strans-o la pieptul meu caci nu stiam cum altfel sa reactionez.
- Linistetete

-De ce-mi spui toate astea?De unde sti toate acele lucruri?Cin esti...

- Eu sunt nimeni.. Nu cred ca sunt cineva.. Vad spirite.. asta mi-e datoria... Sa privesc lumea murind si incercand sa spuna familiei ultimele cuvinte neimpartasite.

-Dar de ce acum?De ce nu atunci,daca sti atatea de ce nu ai putut impiedica moartea ei?

- Sunt mi de oameni care mor zilnic.. Nu ii pot impiedica pe toti...

AM incetat sa mai plang indepartandu-ma cativa pasi de ea,privind in jos

- Plus ca sunt demon.. Nu stiu de ce fac asta.. Demonii nu au inima.. nu fac fapte bune

-Nu toti...
Si cu astea fiind spuse m-am intors la mormantul surorii mele

Am sarit pe piatra pe care stateam la inceput, incercand sa adorm.